Cele două trăsături comune ale oamenilor geniali

Genialitatea nu se explică prin posesia un super intelect de către oameni. Aceasta merge, mai degrabă, mână în mână cu creativitatea: capacitatea de a folosi imaginaţia în rezolvarea oricărei probleme.

Care sunt cele două trăsături care-i caracterizează pe oamenii geniali?

Gândirea neconvenţională sau gândirea laterală

Să îl luăm ca pe un exemplu pe Benjamin Franklin. Practic, fără să facă şcoală, dar studiind în mod independent acasă, Franklin a devenit cel mai important inventator, diplomat, om de ştiinţă, scriitor şi politician al iluminismului american. Franklin a demonstrat că fulgerul are o natură electrică şi a inventat o modalitate de a-l opri. La fel, el a reuşit să măsoare temperatura curenţilor oceanici, devenind primul om care a compilat o hartă exactă a fluxului din golfuri.

Un alt exemplu: Albert Einstein. În copilărie, a început să vorbească târziu. Şi din cauza atitudinii rebele faţă de sistemul de învăţământ din acea vreme, Einstein nu a reuşit să aibă succes la şcoală. Însă, mai târziu, acesta a acumulat atâtea cunoştinţe şi abilităţi câte nu au acumulat cei mai buni studenţi ai educaţiei clasice. O dezvoltare lentă a abilităţilor de vorbire în copilărie i-a oferit lui Einstein ocazia de a observa anumite fenomene pe care alţii le considerau fireşti.

Sau, să ne amintim de Steve Jobs. Ca şi Einstein (care cânta la vioară atunci când se bloca în anumite însărcinări), Jobs a crezut foarte mult în importanţa creativităţii şi imaginaţiei. Acesta susţinea că arta, ştiinţele umaniste şi cele reale trebuie să fie într-o interconexiune. Părăsind şcoală, Jobs s-a înscris la cursuri de caligrafie şi dans, apoi a plecat în India în căutarea iluminării spirituale.

Curiozitatea

Probabil, cel mai remarcabil geniu al umanităţii poate fi considerat Leonardo da Vinci. Acesta avea capacitatea de a gândi atât ca un artist, cât şi ca om de ştiinţă, datorită căruia acum suntem familiarizaţi cu diferite concepte teoretice. Da Vinci s-a descris pe sine însuşi ca fiind un urmaş al experienţei şi al experimentului. Cea mai inspirată trăsătură a lui a fost curiozitatea.

Mii de pagini din jurnalele sale care se păstrează acum în muzee sunt pline de întrebări care îl măcinau şi la care caută mereu răspunsuri. De exemplu, a vrut să afle de ce oamenii se căsătoresc, cum se construieşte o pătrat egal cu un cerc în zonă, ce determina închiderea supapei aortice, modul în care ochiul uman percepe lumina şi cum acest lucru poate fi folosit în desen. Da Vinci a decis să studieze placenta de bovină, fălcile crocodililor, muşchii feţei umane şi lumina lunii. De asemenea, el a vrut să ştie tot ce este posibil, despre tot ceea ce există, inclusiv despre spaţiile şi locurile în care se află. Curiozitatea lui a fost adesea îndreptată spre lucrurile pe care oamenii obişnuiţi le gândesc doar în copilărie (de exemplu, de ce cerul este albastru).

Citeşte şi 6 caracteristici ale unei persoane inteligente 

Unii oameni pot fi consideraţi genii într-un anumit domeniu, de exemplu, Leonard Euler – în matematică, Mozart – în muzică. Talentele şi interesele lui da Vinci s-au extins în mai multe discipline. Bunăoară, el a reuşit să îndepărteze pielea de pe fețele cadavrelor, să studieze structura muşchilor, că mai apoi să picteze cel mai faimos zâmbet din lume, cel al lui Mona Lisa. Da Vinci a studiat craniul uman, a schiţat oase şi dinţi pentru a ilustra în mod impecabil chinurile Sfântului Ieronim.

Da Vinci a fost un geniu, dar nu doar pentru că era inteligent. El a fost un model al minţii universale, un om a cărui curiozitate se extindea la tot ce era în jurul lui.