„De unde am luat ideea nebună că, pentru a-i determina pe copii să facă mai bine, mai întâi trebuie sa-i facem să se simtă mai rău? Gândește-te la ultima oară când ai fost umilit sau nedreptățit. Ți-ai dorit să cooperezi sau să faci mai bine?”
Jane Nelsen
Părinții ar dori sa aibă o baghetă magică prin care să soluționeze pe loc problemele de comportament ale copiilor, însă, ceea ce nu știu ei, este că bagheta nu va funcționa atâta timp cât nu vor înțelege că educația si disciplinarea copilului reprezintă un proces complex și de lungă durată, fiind nevoie de multă răbdare.
Metodele de disciplinare utilizate de părinți trebuie să se bazeze pe niște așteptări realiste și adecvate pentru fiecare vârstă. De exemplu, explicând unui copil de 1 an de ce este pedepsit pentru că și-a lovit frățiorul, nu vei ajunge prea departe, întrucât, copilul încă nu poate să înțeleagă argumentul pe care i-l aduci.
A pune etichetă unui copil în funcție de cum se comportă este cea mai mare defavoare pe care i-o poți face. El își va însuși eticheta și se va comporta, de cele mai multe ori, conform acestor convingeri ale părinților.
De ce copiii pot manifesta un comportament neadecvat?
- Sunt încă mici pentru a înțelege că anumite acțiuni sunt inacceptabile.
- Se simt deseori iritați, supărați, frustrați, iar o altă modalitate de a-și exprima emoțiile încă nu au găsit-o.
- Se simt constrânși și au nevoie să li se ofere mai multă independență.
- Sunt afectați de impactul unor schimbări majore apărute în mediul lor familial, cum ar fi divorțul părinților, începerea grădiniței sau a școlii.
- Sunt privați de atenția și afecțiunea părinților.
Mai jos, vă propunem câteva recomandări de disciplinare a copiilor, care și-au dovedit eficacitatea în timp:
Stabilirea unor reguli corecte și clare în familie
Regulile casei presupun niște instrucțiuni utile pentru însușirea de către copil a unor comportamente adecvate. De exemplu, „batem la ușă înainte de a intra în cameră” sau „nu intrăm încălțați în casă” etc. Fiecare familie își stabilește setul ei de reguli și modele de conduită, pe care trebuie să le respecte fiecare membru. Copiii învață cum să se comporte, imitând adulții din jurul lor. Pe lîngă faptul că există reguli care trebuie tratate cu maximă responsabilitate, există şi o libertate ce contribuie la formarea unei imagini de sine pozitive și sănătoase.
Utilizarea metodei time-out
Această metodă presupune îndepărtarea propriu-zisă a copilului dintr-o situație problematică și trimiterea lui într-o zonă neutră, unde să nu aibă acces la jucării, televizor și alte surse de distragere a atenției, până când se liniștește. Atenție, pauzele nu trebuie să dureze mai mult de 5 minute!
Privarea de privilegii
Copiii trebuie să știe că privilegiile vin la pachet cu responsabilitățile, ele trebuie să fie obținute după merit. Privarea de un anumit privilegiu funcționează mai ales când îi iei copilului un lucru pe care îl apreciază și de care este atașat cel mai mult. Pentru o eficacitate mai mare, această metodă ar trebui utilizată rar și cât mai aproape de momentul greșelii efectuate.
Oferirea recompenselor
Dragostea și încurajarea sunt cele mai simple și sigure metode pentru formarea unui comportament bun. Atunci când puiul tău are un comportament demn de laudă, nu ezita să îi spui ca ești mândru de el. Prin recompensă îi oferim copilului ceva care îi face plăcere.
Păstrarea calmului
Dacă copilul este capricios, riscați ușor să vă pierdeți cumpătul. În asemenea situații, este necesar să te calmezi și să nu reacționezi pripit. Mai indicat ar fi să adopți o atitudine neutră.
Oferă-i micuțului tău experienţa participării în procesul de luare a deciziilor.
Arată-i că ai încredere în el și că îl respecți în ceea ce privește luarea unor decizii potrivite vârstei lui. Tratează-ți copilul ca pe o persoană valoroasă. Lasă-l să facă alegeri! Lasă-l să greșească!
Aceasta este unul dintre principiile metodei Montessori care are scopul de a stimula curiozitatea, autonomia și autodisciplina copilului.
