În România, numărul copiilor supraponderali este în creştere pe zi ce trece, obezitatea fiind o boală cronică cu urmări periculoase. Sănătatea unui copil şi a unui adolescent obez este aproximativ egală cu starea de sănătate a unei persoane în vârstă care are tensiune arterială ridicată ori probleme cu ficatul, sau risc ridicat de a dezvolta ateroscleroza.

Obezitate sau exces de greutate?

Ştiinţa are două concepte: obezitatea şi excesul de greutate. Nu este corect să considerăm că excesul de greutate este o boală, deoarece aceste kg pot să depăşească cu puţin norma admisibilă. Obezitatea, însă, este considerată o boală. Adulţii sunt diagnosticaţi ca fiind obezi dacă masă corporală a depăşit 20-25 unităţi.

La copii aceste criterii nu funcţionează, deoarece norma de greutate variază. În cazul în care copilul dvs. este mai gras decât colegii săi, vă este dificil să-i cumpăraţi haine care-i corespund vârstei lui, atunci adresaţi-vă la pediatru. Acesta îi va măsura înălţimea, greutatea şi va calcula indicatorul pentru vârsta sa.

Cine se face vinovat?

Obezitatea este o boală influenţată de mai mulţi factori. Se pare că problema supraponderabilităţii ar trebui să fie rezultatul unei nutriţii necorespunzătoare. Însă nu este totul atât de simplu, de aceea, în cazul în care copilului i se prescrie o dietă strictă este irelevant şi incorect. Cauza declanşării greutăţii corporale este consumul mai mare de calorii, decât pirderea acestora. Acest fapt are legătură şi cu puţinele activităţi fizice pe care le face copilul, cu stresul de la şcoală şi cu telemele de acasă. Medicii spun că activitatea fizică a unui copil ar trebui să constituie minim o oră pe zi.

Unul dintre principiile nutriţiei trebuie să fie măsura. Însă, aceasta nu înseamnă că părinţii trebuie să calculeze cu atenţie exagerată caloriile în mesele copiilor. Este mai bine să vă asiguraţi că nu există intervale mari între mese, că dieta de familie este una echilibrată, iar copilul nu mănâncă prea mult dulce şi are suficiente posibilităţi să fie activ fizic.

Medicii ne sfătuiesc să respectăm strategia „5-2-1-0”: 5 – mai mult de cinci fructe şi legume, 2 – cel mult de două ore în fața ecranelor și a monitoarelor, 1 – nu mai puţin de o oră de activitate fizică, 0 – zero băuturi acidulate.

Cum se formează comportamentul corect în alimentaţia copilului?

Este important să dezvoltaţi copilului obiceiuri corecte de mâncare, iar aici trebuie să luaţi în consideraţie ingredientele şi modul de preparare a mâncării. Este la fel de important să reduceţi cantitatea de sare, zahăr şi grăsimi. Vorbiţi-i copilului cât de important este să crească sănătos şi fiţi un exemplu pentru el.

Ce facem în cazul în care copilul nu are pofta de mâncare sau nu vrea să mănânce sănătos?

Observaţi de ce copilul nu vrea să mănânce și încercați să găsiți soluții. Pentru că un copil sănătos şi activ întotdeauna va avea pofta de mâncare. Acordaţi atenţie regimului alimentar, astfel ca pauzele dintre mese să nu depăşească 3,5 ore. Preferinţele copiilor sunt variate, de aceea ar fi bine să aveţi la mese o varietate de bucate, astfel încât copilul să aleagă ceea ce îi place. Zilnic, un școlar ar trebui să primească aproximativ 1700-2000 grame de produse, inclusiv lichide.

Nu trebuie să forţaţi copilul să mănânce. Nu-l speriaţi şi nu îl certaţi pentru asta. Mai bine, încercaţi să îl atrageţi la masa prin vase noi cu personajele sale preferate. Încurajaţi-l să participe la prepararea bucatelor sau la aranjarea mesei. Într-un final, îl puteţi recompensa pentru că a participat la gătit şi a mâncat totul din farfurie!