Asociația de Protecție a Consumatorului a făcut un studiu minuțios privind compoziția alimentelor pe care le consumă românii și a creat o lista a alimentelor nesănătoase, printre care se regăsește și somonul de crescătorie.
Somonul de crescătorie poate fi colorat sintetic, poate conține pesticide, metale grele și dioxine. Studiile au arătat că în unele ferme piscicole din Europa se crește somon modificat genetic. Acesta este strict contraindicat copiilor și femeilor gravide.
În fermele piscicole din Norvegia, de exemplu, se folosesc anual peste 65.000 tone de substanțe chimice pentru a combate paraziții peștilor. Aceștia mai sunt hrăniți cu făină de pește, ulei de pește, soia modificată genetic și coloranți artificiali.
În comerț găsim și somon afumat și somon congelat care, conform unor studii APC, este contraindicat pentru persoanele cu intoleranță la histamină. S-a constatat că un sfert din somonul afumat conține jumătate din cantitatea zilnică de sare pe care o consumă un adult.
Din tot somonul afumat comercializat în România, doar 12% provine din ferme certificate și doar 5% din somonul care se vinde la noi este certificat BIO.
Atunci când vrei să cumperi somon, interesează-te de unde provine, cum a fost crescut și…uită-te și cum arată. Poate că această imagine te va ajuta să faci o deosebire de un somon sănătos (sălbatic) de unul de crescătorie. Cel care are carnea proaspătă de un portocaliu spre roșu, este un pește sănătos.
Printre alimentele care dăunează sănătății se află și murăturile în oțet a căror fabricație implică principiul adăugării aditivilor care le mențin valabilitatea pe termen lung și care pot provoca afecțiuni gastrice canceroase. Înafară de folosirea aditivilor, în industria alimentară se folosesc și trucuri tehnologice care au misiunea să majoreze randamentele și profitul producătorilor.
Sau, de exemplu, crenvurștii: la prepararea acestora, pe lângă cantitatea de carne separată mecanic, în fabrici se folosește praf de șoric de porc, emulsie de șorici, amidon de cartofi, cazeină, proteină vegetală hidrolizată, proteina hidrolizata din drojdie, dextroză, lactoză, zahăr din trestie nerafinat, maltodextrină, grăsime de palmier, lapte praf degresat rehidratat, sare cu nitriți, sare marină afumată, proteină din lapte, aromă de fum, difosfat de sodiu, polifosfați de sodiu, izoascorbat de sodiu, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, acid ascorbic, eritorbat de sodiu, carmin, iodat de potasiu, monoglutamat de sodiu, acid citric, acetat de sodiu, citrat de sodiu, glucono-delta-lactonă, citrat trisodic, lactat de potasiu, diacetat de sodiu, caragenan, gumă de guar, gumă de xantan, gumă Tara, di-polifosfați de sodiu și potasiu, acid lactic, lactat de calciu, tartrați de sodiu și mulți alți compuși care dăunează sănătății.
Conform studiilor APC, circa 95% din mezelurile supuse cercetării conțin E-uri, agenți de îngroșare, iar 90% conțin și nistrit de sodiu – un conservant care provoacă diferite boli dacă produsul nu este gătit.
Mai mult: 42% dintre crenvurști sunt colorate cu E120 (carmin) – un colorant roșu strălucitor obținut dintr-o specie de insectă numită cosenila.
Iată care sunt cele 3 mărci de crenvurști care, confortm studiilor, NU CONȚIN aditivi alimentari:
- Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
- Agil cu 80% piept de pui;
- Forzoso cu 59% carne pui și 29% piele pui.
In industria carnii ne intalnim des cu practici frauduloase:substituirea carnii de calitate superioara cu carna de calitate inferioara,inclusiv hoituri de animale;punerea in vanzare a carnii alterate,al carui defect este mascat prin prelucrare si transformare in produse cu adaosuri de condimente si compusi chimici;procesarea sau comercializarea carnii prevelate de la animale moarte,taiate in agonie sau aflate in stari fiziologice,care le fac impropii consumului uman.