Ce influență au emoțiile negative asupra sănătății?

În prezent, tot mai mulți doctori recunosc importanța clinică emoțiilor date de stres.

Dacă până acum, se credea că doar creierul și sistemul nervos pot reacționa la stres, cercetătorii afirmă că sistemul imunitar își poate schimba și el comportamentul atunci când omul trăiește emoții negative.

Sistemul imunitar are și el un rol de „manager al trupului”. Astfel, o descoperire făcută de psihologul Robert Ader în 1974, da dat peste cap teoriile despre faptul că sistemul imunitar și creierul sunt două sisteme separate, care nu-și afectează reciproc funcționarea. Prin experimentul său, Ader a demonstrat că celulele imunitare circulă și ele prin sânge, interacționând cu toate celelalte celule. Cele pe care le recunosc, sunt lăsate în pace, iar pe cele străine le atacă, apărând organismul împotriva virușilor, infecțiilor sau bolilor canceroase. Însă, dacă aceste celule imunitare nu identifică în mod corect o parte din celulele corpului, se creează o boală autoimunitară, cum ar fi alergia sau lupusul.

De atunci, a apărut o știință nouă, numită psihoneuroimunologia (PNI) – cea care studiază legătura dintre sistemul imunitar și sistemul nervos central. Cercetătorii au început să facă tot mai multe descoperiri la acest subiect, printre care și faptul că mesagerii chimici care influențează direct creierul și sistemul imunitar se află în zonele neurale care reglează emoțiile. S-a constatat că emoțiile au un impact puternic asupra sistemului nervos autonom care comunică direct cu limfocitele și macrofagele – celule ale sistemului imunitar. Într-un studiu făcut la microscop, s-a descoperit că sinapsele nervoase ale sistemului nervos autonom degajă neurotransmițători ce pot distruge celulele imunitare sau invers, le pot regla. Până acum, nimeni nu a bănuit că celulele imunitare pot fi ținte ale neurotransmițătorilor.

Un alt factor important care leagă emoțiile de sistemul imunitar îl reprezintă hormonii care apar în stare de stres. De exemplu, epinefrina și norepinefrina (sau adrenalina și nonadrenalina), hidrocortizonul, endorfinele și alți hormoni sunt activați în momentul de stres. Iar fiecare din ei are un impact major asupra celulelor imunitare.

S-a constatat că stresul dat de emoțiile negative reduce rezistența sistemului imunitar, iar dacă acesta este permanent și intens, suprimarea imunitară poate dura o viață întreagă. Emoțiile negative, depresia sunt un factor de risc toxic similar cu fumatul sau excesul de colesterol în sânge, iar oamenii care sunt permanent anxioși, agitați, pesimiști, tensionați, paranoici, cinici, riscă să dezvolte de două ori mai multe boli pe parcursul vieții, cum ar fi artrită, cefalee, astm, probleme de inimă și diverse alergii.

Vestea bună e că stresul nu este o condamnare la moarte. Oamenilor nu li se cere decât să-și reducă ostilitatea și nervozitatea spunând Stop, fiind încurajați să înlocuiască gândurile cinice cu unele rezonabile.