Probabil că ai auzit, ai fost martor sau chiar te-ai confruntat, cel puțin o dată în viață, cu situații de teroare sau hărțuire psihologică la locul de muncă. În ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre acest fenomen, numit și mobbing, care presupune stigmatizarea, atacarea salariatului de către colegi sau superiori prin zvonuri, intimidare, umilire, discreditare și izolare, afectând starea emoțională și abilitățile profesionale ale acestuia.

Deseori, ţintele hărțuirii psihologice devin conştiente de adevărata amploare a fenomenului în momentul când deja sunt afectate. Pe de o parte, ele consideră că sunt capabile de a gestiona situaţia, pe de altă parte, acestea interpretează eronat subtilitatea comportamentelor abuzive de la locul de muncă (”mi s-a părut”,”se mai întâmplă”,”poate eu am greşit”etc.). Subminarea psihologică poate fi atît de puternică, încât, cei expuși mobbingului se simt vânați în permanență, fiind marcați de o anxietate care va favoriza degradarea relaţiilor personale.

Profilul agresorului

Prin acțiunile sale manipulatoare și ignorarea drepturilor fundamentale ale celorlalţi, nu face decât să-şi mascheze propriile slăbiciuni, frustrări şi goluri emoționale. Comportamentul lui relevă existenţa unor conflicte nerezolvate în copilărie.

Profilul victimei

Persoană inteligentă, conștiincioasă, responsabilă, entuziastă și dedicată. Rezultatele frumoase ale muncii sale sunt percepute ca o ameninţare de către unii colegi sau superiori. Respectă regulile şi legislaţia. Nu se exclude existența unui istoric de agresiune în copilărie.

Comportamente abuzive la locul de muncă

  • Împiedicarea victimei de a se exprima
    Persoana este constant întreruptă când vorbește, fiindu-i limitat dreptul la exprimare (”cine ți-a cerut ție părerea?”,”tu să taci când vorbesc eu!”). Se evită contactul vizual cu victima, i se ignoră prezența prin gesturi de respingere.
  • Izolarea victimei
    Angajatului i se atribuie un alt post, care să-l îndepărteze și să-l izoleze de ceilalți colegi. Este interzis colegilor să vorbească cu el.
  • Desconsiderarea victimei în fața colegilor
    Se imită acțiunile, gesturile, vocea victimei, pentru a o ridiculiza. Sunt atacate convingerile politice sau credințele sale religioase, se fac glume pe seama originii sau naționalității acesteia. Victima este obligată să accepte activități umilitoare, fiind vorbită de rău și calomniată.
  • Discreditarea profesională a victimei
    Deseori i se încredințează sarcini inutile, absurde sau superioare calificării, în scopul discreditării capacităților sale profesionale.
  • Compromiterea sănătății victimei
    I se atribuie sarcini periculoase și nocive pentru sănătate. Persoana este agresată în termeni obsceni sau insultători. Este prezentă și hărțuirea sexuală (prin gesturi sau propuneri).

Efectele mobbingului (hărțuirii psihologice)

Din cauza agresiunilor persistente şi coordonate, victimile devin confuze, nu înţeleg inițial ce li se întâmplă. Nu mai știu în cine să aibă încredere, preferând astfel să se autoizoleze. Angajații se confruntă cu depresii, insomnii, atacuri de panică, tulburări de comportament. Se diminuează considerabil randamentul profesional, fapt ce poate anticipa abandonarea locului de muncă.

Cum procedezi dacă ai devenit ținta hărțuirii psihologice la serviciu?

  • Documentează-te!
    Acest lucru te va ajuta să obții o imagine mai amplă despre ceea ce se întâmplă și îți va servi drept reper pentru a lua o decizie cum acționezi mai departe: renunți la job sau vrei să faci anumite schimbări care să faciliteze soluționarea problemei.
  • Solicită consiliere juridicăpentru a te informa asupra posibilităţilor legale de a acţiona în instanță.
  • Apelează la ajutorul unui psiholog / psihoterapeut.

Consilierea anti-mobbing şi psihoterapia de suport sunt recomandate pentru restabilirea imaginii și stimei de sine. Decrie situația cu care te confrunți. Verbalizează orice sentiment care te apasă, fie că e vorba de tristețe, anxietate, disperare sau furie, este important să le exprimi într-un cadru securizant și liniștitor.

Pentru prevenirea hărţuirii psihologice la nivel organizațional se recomandă:

  • identificarea şi recunoaşterea situaţiilor de mobbing;
  • sancţionarea comportamentelor abuzive;
  • elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a climatului psiho-emoțional în colectiv;
  • organizarea trainingurilor de gestionare a conflictelor etc.

Conform statisticilor europene, atacurile la integritatea emoțională și profesională afectează atât femeile, cât şi bărbaţii. Cea mai bună soluție este să vorbești despre ce ți se întâmplă sau dacă ești martor al unui act de mobbing, să nu rămâi indiferent.

Tu ai trecut vreodată printr-o experiență similară? Cum ai reușit să depășești efectele hărțuirii psihologice la locul de muncă?
Adaugă un comentariu