Putem avea momente absolut lipsite de îngrijorare. Aceste pauze se numesc panică. (Cullen Hightower)

Atacul de panică este una dintre cele mai frecvente simptome anxioase cu care s-au confruntat (sau se vor confrunta) unul din trei oameni, arată statisticile. Aceste atacuri sunt considerate  periculoase pentru că apar subit, fără a da unele semnale organismului și sunt caracterizate prin stări de frică sau teamă intensă, persoana poate experimenta chiar și groază, sufocare, iar uneori – teama de moarte. Senzațiile fizice nu întârzie să apară: ritmul cardiac accelerat, tremurul și transpirația, stările de greață și amețeală și chiar stări care îi fac pe oameni să creadă că vor avea un atac de cord (cauzate de frică și dureri în piept).

Citește și: Simptome resimțite înaintea declanșării unui atac de cord

Așadar, cine este responsabil de declanșarea atacurilor de panică și cum le putem controla?

Atunci când organismul nostru răspunde unei amenințări sau se pregătește să se confrunte cu unii stimuli din exterior, primul care „intră în funcțiune”, ca să zic așa, este sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic. Anume acest sistem este responsabil pentru atacurile de panică ce pot surveni. Iar atunci când amenințarea dispare, organismul revine la calm. Componenta principală a acestor două sisteme este fuga sau lupta. Ca să fie mai lesne de înțeles, aceste două sisteme sunt cele care ne avertizează de un eventual pericol din mediu la care putem fi expuși.

Atunci când apare frica, de exemplu, glandele suprarenale „au grijă” să verse adrenalina în sânge, ceea ce duce la apariția simptomelor de puls accelerat, transpirație și sufocare. Nivelul de dioxid de carbon din organism scade ca și consecință a ritmului cardiac accelerat, ceea ce duce la amețeli și frisoane. În final, epinefrina sau adrenalina, duce la constricția vaselor de sânge și apare senzația de amețeală și leșin. 

Cum controlăm atacurile de panică și nu ne lăsăm în captivitatea lor?

Pe lângă tratamentul medicamentos care poate fi prescris, persoana care suferă de un atac de panică necesită ședințe de psihoterapie. Psihoterapia este metoda care te va ajuta să ajungi la nucleul factorului care declanșează atacul de panică și pe care tu ca persoană nu-l realizezi. 

Dacă refuzi să mergi la un psihoterapeut, ar fi bine să te autoeduci în acest sens, adică să te informezi mai mult, să acumulezi cunoștințe despre ce este un atac de panică, cum se declanșează și cum poate fi prevenit, iar dacă ești copleșit deja, cum să acționezi și să reacționezi, astfel încât să nu te dezechilibrezi emoțional.

În primul rând, trebuie să știi că nimeni nu a murit de la atacurile de panică!

Simptomele pe care le ai atunci când te ia panica sunt doar niște procese fiziologice care răspund reacțiilor chimice din organism în această situație. 

Atacul de panică nu înseamnă tulburare psihică de comportament!

Este greșit să credem că dacă am avut unul sau mai multe atacuri de panică, suntem cumva alienați mintal, nebuni sau suntem în depresie. Sunt stări care vor dura, de regulă, 10 minute, după care te vei calma. Cum procedezi?

Controlează-ți respirația!

Dacă vei alege să faci psihoterapie, psihoterapeutul îți va explica și tehnica respirației. Unul din scenarii ar fi 5 la 7. Adică inspiri aer pe nas 5 secunde, după care îl expiri timp de 7 secunde. Acest exercițiu are o durată de 5 minute. 

Ca o ultimă recomandare pe care aș putea-o face, ar fi aceea ca să nu mai supraestimezi posibilitatea că ți se va întâmpla ceva rău. Deși una din trei persoane poate fi afectată de un atac de panică, specialiștii ne asigură că acesta nu are efecte negative asupra organismului.