Septembrie este luna când se recoltează unele din cele mai gustoase și sănătoase fructe și legume, aromate și bogate în vitamine. Printre ele, se numără și măceșele. Fiind numit și „comoara din pădure”, măceșul este ingredientul minune pentru tot felul de delicii casnice: dulcețuri, siropuri, marmelade.

La prima vedere, aceste boabe de un roșu închis nu reprezintă nimic special… Mai degrabă, ne atrage atenția amalgamul florilor de un roz-albiu în sânul pădurii. Însă, această plantă are niște proprietăți extraordinare, pe care merită să le studiem și, bineînțeles, să o includem in dieta de toamnă!

Măceșul este „ruda” cea mai apropiată a trandafirului. De aceea, el mai este numit și trandafirul sălbatic, care a început să se cultive pentru prima dată în Orientul Mijlociu, apoi în Europa de Sud, India, China, Iran și Asia Centrală.

Încă din antichitate, se credea că măceșele au virtuți terapeutice, fiind numite „vindecătorii pădurii”, iar petalele acestor flori gingașe aveau menirea de a reînvia iubirea, de a aduce pace și armonie în casă.

Fructele, rădăcinile și florile de măceș au proprietăți uimitoare, cu o compoziție unică de substanțe capabile în a ajuta organismul să facă față multor boli. Fructele de măceș, conțin vitaminele A, E, K, P, vitaminele din grupa B.

În mod separat, măceșul se deosebește de alte fructe de pădure prin conținutul de vitamina C, depășind lejer chiar și lămâia sau coacăzul negru. De asemenea, în această plantă se regăsesc săruri de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor, acizi citrici, zaharuri și uleiuri esențiale volatile și taninuri.

La ce sunt bune măceșele?

Măceșele sunt excelente pentru profilaxia organismului și sunt un bun luptător împotriva bolilor infecțioase și a celor inflamatorii. De aceea, se recomandă să le includem în dietă în special în sezonul rece. Măceșul fortifică sistemul imunitar și are un efect general de întărire a întregului organism. Planta are un efect benefic asupra funcționării sistemului cardiovascular, este utilă în ateroscleroză, anemie și normalizează tensiunea arterială.

Este de menționat că ceaiul din măceșe ajută la scăderea tensiunii arteriale, iar tinctura din măceșe, dimpotrivă, la creșterea tensiunii.

Dar proprietățile terapeutice ale măceșelor nu se termină aici. Medicii sunt de părerea că fructele de măceș contribuie la reducerea apariției riscului de cancer. De asemenea, acestea îmbunătățesc activitatea sistemului digestiv, elimină toxinele din organism și sunt utilizate chiar pentru tratarea bolilor sistemului urogenital. Măceșele accelerează procesele de recuperare ale organismului și contribuie la vindecarea rapidă a rănilor.

Mai mult, ceaiul de măceșe este foarte bun pentru cei ce vor să scape de niște kilograme în plus, pentru că acesta este un instrument excelent care ajută în lupta împotriva excesului de greutate!

Cum depozităm măceșele?

După cules, în cazul în care nu ai posibilitatea să procesezi imediat aceste fructe, se recomandă să le pui la uscat în strat subțire pe un prosop sau o coală de hârtie, într-un loc uscat, la o temperatură de 8-10 grade, timp de 5 zile. După ce s-au uscat, acestea pot fi fărâmițate și depozitate într-o cutie, în dulap. De asemenea, măceșele pot fi congelate, păstrându-și astfel cel mai bine vitaminele.

Vă invităm să ne împărtășiți ce modalități de depozitare ale măceșelor cunoașteți și cum le folosiți în dietă?
Adaugați un comentariu